În multe state din SUA, în Canada, în Olanda și alte țări, cannabis-ul este legal, dar peste vârsta majoratului. În România este ilegal, dar pare a fi destul de ușor disponibil, dacă este să mă raportez la ce povestesc tinerii în cabinet: că au încercat sau consumă în mod regulat. Și unii dintre adolescenți întreabă: e chiar atât de rău să fumezi iarbă în adolescență? Vrând-nevrând am și păreri personale legate de asta, dar le voi lăsa deoparte pentru a mă concentra pe știință: ce știm despre consumul de produse cu THC în perioada de adolescență și adult tânăr.      

Ce este cannabisul și cum funcționează?

Termenul de cannabis se referă la produsele derivate din planta Cannabis sativa. Principalul compus psihoactiv (care cauzează “high”-ul) este THC (delta-9-tetrahydrocannabinol), iar compuși precum cannabidiol sunt în prezent studiați pentru rolul lor moderator asupra efectelor fizice și psihologice. În funcție de specia de plantă utilizată și amestecul realizat (planta întreagă vs doar florile, ulei), se obțin preparate cu concentrații diferite în THC (5-20%). În general, s-a observat o creștere a potenței produselor cu THC de pe piață în ultimii 20 de ani.

Modalitate de consum a cannabis-ului este în principal inhalatorie (fumat, vaporizat) și orală (ingestia produselor care conțin cannabis). Aceste rute de administrare determină temporizarea diferită a efectelor: fumat sau vaporizat, primele efecte apar în sub 5 minute, cu un maxim în circa 30 min și o durata totală de până la 4 ore. Ingerat, THC-ul este absorbit mai lent, debutul efectelor fiind în 30-60 de minute și intoxicația durând și 6 ore.

High-ul obținut din consumul de cannabis se datorează efectelor THC asupra sistemului de receptori cannabinoizi (CB1 și CB2) din creier și în proporție mai mică, în alte zone din corp. Acești receptori există pentru a lega neurotransmițători proprii corpului, cum este anandamina. Practic, molecula de THC seamănă suficient de mult cu cannabinoizii endogeni precum anandamina încât îi poate lua locul pe receptorii potriviți.

Sistemul cannabinoid propriu corpului este implicat în numeroase funcții, precum: sistemul de recompensă și învățare, memorare, atenție, cogniții superioare și planificare, coordonare, mișcare, modularea senzației de greață, durere.  

Ce efecte imediate are consumul de cannabis?

Un consum tipic de cannabis cauzează:

  • Euforie și senzație de plăcere, relaxare
  • Reducerea anxietății
  • Jovialitate și tendința la râs mai facil
  • Gândire abstractă, introspecție
  • Creativitate crescută
  • Iluzii sau pseudohalucinații (și în doze foarte mari, halucinații)
  • Senzații fizice de înțepături sau furnicături periferice, amorțire sau plutire
  • Distorsiunea percepției timpului
  • Creșterea poftei de mâncare și intensificarea aromelor
  • Dificultăți de coordonare
  • Dificultăți de menținere a atenției

În același timp, un “bad trip” poate cauza:

  • Anxietate crescută, paranoia
  • Confuzie
  • Agresivitate și comportament dezorganizat
  • Halucinații vivide

Fizic, consumul de cannabis cauzează creșterea ritmului cardiac, fluctuații în tensiunea arterială, dilatarea vaselor periferice, înroșirea ochilor, deoarece receptorii cannabinoizi există și în periferie.

Și acum că am înțeles bazele consumului și efectelor cannabis-ului, să intrăm în câteva credințe curente legate de acest obicei și să vedem dacă sunt adevărate sau false.

  1. Cannabis-ul nu cauzează dependență.

FALS. Consumul regulat și în cantități mari de cannabis poate duce la dependență, evidențiată de toate comportamentele specifice: drive crescut pentru a găsi și utiliza substanța, efect de sevraj în absența sa, deteriorarea calității vieții (motivație scăzută și abilități reduse de a participa la alte activități și a fi constructiv în alte arii ale vieții). Cum este cazul pentru majoritatea substanțelor de abuz (alcool, tutun, alte droguri), dependența de cannabis se instalează în urma activării unei căi dopaminergice din creier (când experieța este plăcută, dopamina eliberată ne motivează să o repetăm). [1]

Într-un studiu din 2014, circa 17% dintre cei care au început consumul de marijuana în adolescență au îndeplinit toate criteriile pentru dependență în viața adultă. Circa 25-50% dintre adulții care consumă zilnic sunt dependenți.  [2]

  1. Cannabis-ul nu are efecte pe termen lung.

FALS. Efectele consumului regulat de iarbă sunt demonstrabile și la adult, dar în mod deosebit când consumul începe în adolescență. Până la vârsta adultă (~21 ani) creierul se află în continuă dezvoltare. Expunerea repetată la THC modifică structura căilor dopaminergice din creier și crește sensibilitatea la alte substanțe de abuz. Cu alte cuvinte, consumatorii tineri de cannabis sunt la risc crescut de consum și adicție de alte substanțe. Alte riscuri psihiatrice includ rate mai crescute de depresie, anxietate, tulburări psihotice, tentative suicidare.

Studiile de imagistică relevă modificări cerebrale la persoanele care consumă regulat cannabis: reducerea conectivității neuronale în regiunile responsabile de memorie, învățare și atenție, control inhibitor (auto-disciplinare). Majoritatea efectelor par a fi reversibile după o perioadă de abstinență >4 săptămâni. Consumatorii cronici de cannabis au traiectorii de viață mai puțin satisfăcătoare, cu rate mai mari de abandon școlar, șomaj, nemulțumire legată de propria viață. [2]

  1. Nu știm prea multe despre efectele cannabis-ului asupra creierului adolescenților.

ADEVĂRAT. Există mii de studii legate de consumul de cannabis, împărțite în câteva categorii mari: studii pe animale (șobolani de laborator), studii imagistice (ex. RMN), studii observaționale/ psihologice (ex. îndeplinirea unor sarcini cognitive), studii post-mortem. Totuși, știm că nu toate persoanele care consumă cannabis vor avea probleme privind performanța cognitivă, adicția, apariția altor tulburări psihiatrice. Diferențele dintre utilizatori au cel mai probabil legătură cu genetica, iar despre interacțiunea genă-mediu în această situație, nu știm foarte multe, pentru a putea anticipa cine are un risc crescut.  [3]

  1. Cannabis-ului are utilizări medicale.

ADEVĂRAT. Cannabis-ul (și THC-ul derivat din acesta) au utilizări medicale dovedite în: scăderea senzației de greață și a vărsăturilor în timpul chimioterapiei sau a bolii SIDA, reducerea durerilor cronice, reducerea inflamației în anumite boli cronice, spasticitatea și durerile din scleroza multiplă, epilepsie (prin conținutul de cannabidiol). Pentru unele dintre aceste tulburări, există deja preparate farmaceutice standardizate care furnizează doze clare de THC și/ sau cannabidiol. Nu există îndoială că există multe utilizări promițătoare ale cannabis-ului, dar auto-administrarea de preparate necunoscute este periculoasă din motivele menționate mai sus. [3]

  1. Nu voi muri dacă fumez iarbă o dată.

PARȚIAL ADEVĂRAT. Mai corect spus: riscul de a muri dacă fumezi iarbă o dată este extrem de mic. Așa cum am menționat în introducere, cannabis-ul are efecte asupra receptorilor prezenți și în sistemul cardiovascular. Doze foarte mari pot produce urgențe medicale și au rezultat, extrem de rar, în moarte subită (prin accidente vasculare cerebrale, aritmii cardiace, infarct). Aceste cazuri sunt extrem de rare, motiv pentru care sunt relatate în literatura de specialitate ca și cazuri izolate sau serii de cazuri. Este posibil și ca persoanele respective să fi consumat cannabinoizi sintetici, cu o concentrație mult mai mare de THC (cunoscute la noi drept “etnobotanice”). Totuși, cazurile sunt probabil sub-raportate deoarece consumul de cannabis nu este deseori suspectat în moartea subită cardiacă. Alte riscuri reale pot fi accidentări, auto-vătămare, suicid în starea confuzivă indusă de consum. Asocierea cu alte substanțe (alcool, droguri, medicamente) poate crește semnificativ riscurile asupra vieții. [4]

  1. Poți face schizofrenie de la cannabis.

PARȚIAL ADEVĂRAT. Consum de cannabis dublează riscul de apariție a unei tulburări psihotice, inclusiv schizofrenie, la persoanele vulnerabile. Acestea se manifestă prin halucinații, idei bizare sau paranoide, comportament neobișnuit, afectarea funcționării și pot fi tranzitorii (zile-săptămâni) sau de lungă durată. Riscul este crescut la persoanele care consumă frecvent sau sunt dependente, cât și la vârste sub 21 de ani.  În plus, debutul simptomelor la persoanele care aveau un risc pare a fi mai rapid cu 2.7 ani, în medie. Cu toate acestea, par a exista factori de risc genetici care predispun unele persoane la apariția schizofreniei, iar consumul de cannabis este factorul declanșator. [5]

Surse bibliografice:

  1. Cannabis Addiction and the Brain: a Review aici
  2. Adverse Health Effects of Marijuana Use aici
  3. Cannabis and the Developing Brain: Insights into Its Long-Lasting Effects aici
  4. Cannabis as a cause of death: A review aici
  5. Rutter’s Child and adolescent Psychiatry, 6th edition, 2015